LA SCĂLDAT

Într-o zi de vară, aproape de sărbătoarea Sfântul Ilie, în casă părintească din Humuleşti, Smaranda, mama lui Nică era foarte ocupată cu treburile casei. Întrucât se apropia iarmarocul din Fălticeni şi lucrurile trebuiau grăbite, mama îl roagă pe Nică s-o ajute la treburile casei şi să legene copilul mic. Ea îi promite că-i va aduce de la iarmaroc o plăcintă cu panglică şi o cureluşă cum îşi dorea el.

De obicei, Nică era un băia foarte harnic care participa la toate muncile casei şi ale câmpului iar uneori se întrecea la cusut cu fetele de la ţară.

Dar, în ziua aceea era foarte cald, ovreme foarte frumoasă şi un cer senin, încât Nică calcă promisiunea făcută mamei şi se duce la baltă să se scalde.

Ajuns la baltă se rostogoleşte în pielea goală în nisip, aruncă cu pietre în apă zicând că una este pentru Dumnezeu şi alta este pentru dracu. Apoi se aruncă în baltă de patru ori odată pentru Tatăl, pentru fiul, pentru Sfântul Duh şi încă o dată pentru Amin.

Fericit, se întinde pe marginea bălţii şi priveşte pe furiş cum se joacă apa cu picioruşele unor fete care spălau rufele în baltă 

În timpul acesta, observându-i lipsa de acasă, mama îl strigă, dar văzând că nu răspunde  vine la baltă necăjită şi îl priveşte pe ascuns. Apoi, îi ia pe furiş toate hainele, lăsându-l în pielea goală în baltă.

Când Nică observă că a rămas gol pe marginea bălţii iar fetele au început să râdă de el, îl cuprinde ruşinea şi ciuda. Atunci pleacă în fugă spre casă prin grădinile oamenilor, de teamă să nu se întâlnească cu cineva pe drum.

Din grădina vecinilor au sărit câinii la el ca să-l muşte. Cu greu a reuşit să scape de ei şi să ajungă în curtea casei sale.

Nică ajunge acasă obosit şi mai ales flămând şi o vede pe mama sa cum se grăbea să rezolve cât mai repede treburile casei. El îşi cere iertare cu umilinţă de le mama sa. Aceasta îl iartă şi îi de mâncare, dar îl face să înţeleagă că nu va mai fi aceeaşi pentru el.

După ce îi jură că nu va mai fi ceea ce a făcut Nică redevine băiatul harnic de mai înainte.