POVESTEA  GÂŞTELOR

Se spune că odată, un gâscan avea nişte papuci foarte frumosi.    

Pe când trecea un pod, el îşi luă papucii sub aripă, dar nu ştiu cum s-a întâmplat că i-au căzut în apă! Să fi văzut atunci ţipete şi plânsete pe gascan!

Gâştele, auzindu-l, au alergat să îl întrebe ce s-a întâmplat?!?!

-Vai de mine ! Vai de mine, răspunse gâscanul ! Mi-au căzut în apă papucii, am rămas desculţ şi mi-e ruşine !

Repede, repede, toate gâştele din grup au plecat şi au început să caute papucii gâscanului !

Toată ziua şi toată noaptea au căutat frumoşii papuci ai gâscanului şi în celelalte zile, dar căutarea lor a fost fără succes !

Gâştele au cerut ajutor la răţuştele de pe baltă şi au continuat căutarea împreuna  toata  ziua.

Ga-ga-ga ...şi mac –mac-mac, dar nici urmă de papuci !!!

Astfel, după cum spune legenda, atunci când gâştele înoată cu capul în apă, ele încă sunt în căutarea frumoşilor papuci ai  gâscanului! Şi când cineva încearcă să le deranjeze în căutarea lor, gâştele scot sunetul ssssssssssssssssss şi chiar încearcă să muşte cu ciocul, dar de fapt, ele întreabă :

« Unde sunt papucii gâscanului? Spuneţi-ne, unde sunt ?!?! »